vineri, 6 aprilie 2012

Valoarea cartilor este data de critici sau cititori?

Pentru ca nu obisnuiam sa fiu selectiva in ceea ce priveste lecturile mele,  mi se intampla sa ma trezesc ca citesc o carte extrem de plictisitoare, care ma chinuia ca un cosmar cum statea acolo in biblioteca pentru ca nu reuseam sa o finalizez. Si mai aflam spre rusinea mea ca era premiata de  nu stiu ce organizatii literare. sau avea vanzari record. Deci clar ma consideram o inculta cu diploma.
Dar timpul a mai trecut si am realizat ca lectura trebuie facuta din placere, dictata de eventuale necesitati profesionale sau gusturi literare aparute la un moment dat. Dar in orice caz timpul petrecut citind trebuie sa fie de calitatea pe care ti-o impui tu. E adevarat gusturile se mai educa, dar daca esti o persoana care uraste filmele de groaza( de exmplu subsemnata) nu vei citi niciodata carti politiste cu detalii atroce( genul scriitorilor nordici). Asa ca pana la urma structura ta interioara trebuie sa dicteze preferintele literare.
Cand aveam vreo 20 de ani am incercat sa citesc Jurnalul Fericirii de N. Steindhart. Nu am reusit sa o finalizez. Atunci m-am simtit inculta, dar acum stiu ca sunt carti care trebuie citite la varsta potrivita. Nu aveam cum sa inteleg atunci zbuciumul interior al unui adevarat teolog intelectual, firesc a fost sa renunt si sa reiau lectura atunci cand voi intelege mesajul acelei carti. Nici acum nu m-am reapucat de ea.
O alta carte pe care am incercat sa o citesc este Crima si pedeapsa de Dostoievski. Pentru cei care au citit aceasta carte stiu de zbuciumul interior al personajului principal care pe mine m-a marcat atat de mult incat nu am reusit sa termin. Acea carte ma tensiona foarte mult. Poate parea o prostie ce spun, dar atunci cand faci ceva care-ti place, o faci cu toate simturile. La un moment dat am sa reincep sa o citesc, dar ca sa fiu sincera nu cred ca se va afla printre primele.
La inceputul anului mi-am promis ca voi citi literatuta engleza, americana, franceza si romana. Atat. Asa ca poate la anul poate voi introduci in lista de lecturi  si literatuta rusa, atunci cu siguranta ma apuc de operele lui Dostoievski.
In antiteza cu aceste carti valoroase pentru literatura universala sunt asa numitele carti de vacanta, usoare, cu subiecte superficiale si cu happy end-uri fortate sau autobiografii ale unor pseudovedete.
Nu pot citi asemenea carti pentru ca mi se pare ca pierd timpul, mi se pare ca mi-as "jigni inteligenta"cu asa ceva. Nu vreau sa supar pe cei care poate le place genul, dar eu cu siguranta am sa inchid cartea de la primele pagini, daca din greseala dau peste asa ceva, fara sa ma simt aiurea ca nu am terminat o carte pe care am inceput-o.
Ceea ce am vrut sa subliniez prin aceste comparatii este ca de multe ori o carte are valoarea pe care i-o da fiecare cititor in parte. Pe mine nu ma incanta cu nimic o carte considerata bestseller in SUA, dar pentru mine e buna de aruncat la gunoi pentru ca e superficiala si trateaza nerealist viata umana, iar personajele nu sunt oameni adevarati si papusi barbie( femei sau barbati), a caror problema principala este cum sa dea bine.
Lectura este ceva personal, nimeni nu-ti poate impune sa-ti placa ceva doar pentru ca 99 % din populatie adora acea carte.

Cu drag,

Anqi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu